Lenea si ganditul

Salut! :)
Este adevarat si recunosc ca de mai bine de jumatate de an incoace am tot lenevit, mai exact dupa ce am renunat la ceea ce faceam. M-am facut un lenes fara pereche care se culca la 22-23 si se trezeste la 12 amiaza, cred ca daca s-ar da premii pentru lenevit si la a sta mai mult degeaba as lua premiul cel mare plus cele mai multe aplauze cu aruncari de ursuleti si jucarii de plush, si tot mi-ar fi lene sa le strang.

Deci, o perioada mare de inactivitate in care m-am gandit la multe lucruri - cel putin pe alt plan nu am fost atat de lenes. Poate si asta e cauza: Ganditul mult ar putea fi cauza acestei leneviri - un fel de intrebari urmate de raspunsuri care nu au sens atunci cand crezi ca tot ceea ce faci este fara sens pentru tine si/sau nu te bucuri de ceea ce faci sau cel putin nu faci cu bucurie, sau mai mult, poate ca ceea ce faci o faci ca sa dovedesti ceva cuiva - dar nu o faci cu bucurie si satisfactia cea mai mare, intelegi?

M-am uitat la ceea ce fac si ma gandeam daca peste o vreme cand voi privi inapoi voi fi multumit sau bucuros cu ceea ce am pierdut vremea. Sau am facut mai mult totul pentru ca sa castig - daca ar fi vorba de a castiga, cred ca oricine e in stare sa castige cat sa-si asigure supravetuirea, nu? Privind la creaturile care pot sa-si castige supravetuirea fara efort, te poti intreba de ce atata alergatura incolo si incoace pentru noi oamenii care suntem mult mai evoluati? Ma gandesc ca vei zice ca poate de asta si am evoluat ca alergam incolo si incoace, posibil sa fie si asta dar cel putin sa fie totul pe un fundal de bucurie. :)